Obiectiv Vaslui
Revoluționarele femei ale anului 1965 s-au adunat pe 28 februarie la Iași spre a tăifăsui despre oareșce chestiuni politice, grupate într-o plenară a Comitetului regional.
La cinstita întrunire au analizat “…activitatea culturală desfășurată în perioada de iarnă în rîndurile femeilor de la sate”. De prin părțile noastre a participat și a cuvântat “Tovarășa Anișoara Tansanu, vicepreședintă a Comitetului raional al femeilor Huși”, care a citit, de pe ciorna pregătită din timp, un text referitor la “…întîlnirile cu oamenii de știință, montajele literar-muzicale, serile de întrebări și răspunsuri, simpozioanele, concursurile gen «Cine știe cîștigă», programele artistice” și invariabilul “…etc.”.
Inginerul P. Popovici, corespondentul ziarului ieșean, scrisese despre o “Producție sporită de roșii timpurii” pe care urma a o avea CAP-ul Târzii din raionul Huși, care, spunea specialistul, obținuse în 1964 “…mai bine de 80.000 de lei la hectarul cultivat”, îmbogățindu-i, astfel, pe colhoznici. Bucuria reușitei îi mobilizase în așa hal pe harnicii “…țărani asociați”, încât deciseseră să mărească suprafața cultivată cu roșii de la 6 la 10 hectare. Totuși, fiind încă iarnă la acea dată, ei nu reușiseră decât realizarea a 400 m.p. de răsadnițe “…care au fost însămînțate cu roșii”.
Se pare că băieții și fetele de la cotidianul Flacăra Iașului, atunci când plecau pe teren în documentare, tot stăteau cu zilele, de vreme ce l-am regăsit pe silitorul Gheorghe Matei în comuna Perieni, raionul Bârlad, la o zi după raidul efectuat în inima industriei orașului rulmenților, scriind despre “Entuziaste adunări cetățenești pentru viața ce o trăim”. Bineînțeles că fusese adus în fața opiniei publice grangurul roșu “…Adam Leica, membru supleant al CC al PMR, secretar al Comitetului regional de partid, candidat în circumscripția electorală nr. 8 Puiești, pentru alegerile de deputați în Marea Adunare Națională”. Chiar dacă era un mahăr foarte sus pus, umilii subordonați din teritoriu au fost puși să convingă lumea măcar să vină la vot, dacă nu să-l și aleagă pe tov-ul de mai sus.
Astfel, și-au scrântit limbile în discursuri șchioape și megalomane tov-ii: “Vasile Nichifor, președintele Cooperativei agricole de producție Perieni, și tov. învățător Gheorghe Hodorogea”. După adunarea scriitorilor români, iată că au pus-o și de-o plenară, în urmă căreia “…prin vot secret”, Comitetul de conducere “…a ales Biroul Uniunii Scriitorilor”, cu următoarea compoziție: “Demostene Botez, președinte, Ion Pas, Zaharia Stancu, Pop Simion, vicepreședinți, Eugen Barbu, Geo Bogza, Anton Breitenhofer, Constantin Ciopraga, Mihnea Gheorghiu, Letey Lajos, Horia Lovinescu, Alexandru Oprea, Titus Popovici, Marin Preda, Aurel Rău, Suto Andras și Tiberiu Utan, membri”.
La rubrica “Informațiile zilei”, un corespondent fără nume amintise publicului juvenil bârlădean că îl paște o frumoasă emoție deoarece “Colectivul Teatrului de păpuși din Iași va face, marți, 2 martie, o deplasare la Bârlad cu spectacolul Cenușăreasa, realizat în regia lui Al. Foca și scenografia Vioricăi Groapă și Rodicăi Scraba”. Actorii și păpușile lor urmau a se produce pe scena Teatrului “Victor Ion Popa”.
Faptul că Bârladul de atunci nu ar fi avut în materie de sport nimic în afară rugby și fotbal este contrazis de știrea scrisă de corespondentul Eugen Ursu, care făcea referire la pugiliștii regiunii Iași care “…și-au desemnat campionii”. Mai precis, la Iași se desfășurase faza regională a campionatului republican de juniori și seniori, la care “…au participat boxeri din raioanele Iași, Pașcani și Bîrlad”. Totuși, cronicarul subliniase că “…loturile sportivilor din Pașcani și Bîrlad au venit la întrecere foarte slab pregătite din punct de vedere tehnic”. Trista constatare a lui Ursu și-a găsit acoperire în rezultatele finale: niciun pugilist bârlădean nu reușise să cucerească vreun titlu care i-ar fi dat dreptul la accederea în marea finală de la București. Interesante mi s-au părut primele două categorii la juniori: “minimă” și “hîrtie”.
Revoluționarele femei ale anului 1965 s-au adunat pe 28 februarie la Iași spre a tăifăsui despre oareșce chestiuni politice, grupate într-o plenară a Comitetului regional.
La cinstita întrunire au analizat “…activitatea culturală desfășurată în perioada de iarnă în rîndurile femeilor de la sate”. De prin părțile noastre a participat și a cuvântat “Tovarășa Anișoara Tansanu, vicepreședintă a Comitetului raional al femeilor Huși”, care a citit, de pe ciorna pregătită din timp, un text referitor la “…întîlnirile cu oamenii de știință, montajele literar-muzicale, serile de întrebări și răspunsuri, simpozioanele, concursurile gen «Cine știe cîștigă», programele artistice” și invariabilul “…etc.”.
Inginerul P. Popovici, corespondentul ziarului ieșean, scrisese despre o “Producție sporită de roșii timpurii” pe care urma a o avea CAP-ul Târzii din raionul Huși, care, spunea specialistul, obținuse în 1964 “…mai bine de 80.000 de lei la hectarul cultivat”, îmbogățindu-i, astfel, pe colhoznici. Bucuria reușitei îi mobilizase în așa hal pe harnicii “…țărani asociați”, încât deciseseră să mărească suprafața cultivată cu roșii de la 6 la 10 hectare. Totuși, fiind încă iarnă la acea dată, ei nu reușiseră decât realizarea a 400 m.p. de răsadnițe “…care au fost însămînțate cu roșii”.
Se pare că băieții și fetele de la cotidianul Flacăra Iașului, atunci când plecau pe teren în documentare, tot stăteau cu zilele, de vreme ce l-am regăsit pe silitorul Gheorghe Matei în comuna Perieni, raionul Bârlad, la o zi după raidul efectuat în inima industriei orașului rulmenților, scriind despre “Entuziaste adunări cetățenești pentru viața ce o trăim”. Bineînțeles că fusese adus în fața opiniei publice grangurul roșu “…Adam Leica, membru supleant al CC al PMR, secretar al Comitetului regional de partid, candidat în circumscripția electorală nr. 8 Puiești, pentru alegerile de deputați în Marea Adunare Națională”. Chiar dacă era un mahăr foarte sus pus, umilii subordonați din teritoriu au fost puși să convingă lumea măcar să vină la vot, dacă nu să-l și aleagă pe tov-ul de mai sus.
Astfel, și-au scrântit limbile în discursuri șchioape și megalomane tov-ii: “Vasile Nichifor, președintele Cooperativei agricole de producție Perieni, și tov. învățător Gheorghe Hodorogea”. După adunarea scriitorilor români, iată că au pus-o și de-o plenară, în urmă căreia “…prin vot secret”, Comitetul de conducere “…a ales Biroul Uniunii Scriitorilor”, cu următoarea compoziție: “Demostene Botez, președinte, Ion Pas, Zaharia Stancu, Pop Simion, vicepreședinți, Eugen Barbu, Geo Bogza, Anton Breitenhofer, Constantin Ciopraga, Mihnea Gheorghiu, Letey Lajos, Horia Lovinescu, Alexandru Oprea, Titus Popovici, Marin Preda, Aurel Rău, Suto Andras și Tiberiu Utan, membri”.
La rubrica “Informațiile zilei”, un corespondent fără nume amintise publicului juvenil bârlădean că îl paște o frumoasă emoție deoarece “Colectivul Teatrului de păpuși din Iași va face, marți, 2 martie, o deplasare la Bârlad cu spectacolul Cenușăreasa, realizat în regia lui Al. Foca și scenografia Vioricăi Groapă și Rodicăi Scraba”. Actorii și păpușile lor urmau a se produce pe scena Teatrului “Victor Ion Popa”.
Faptul că Bârladul de atunci nu ar fi avut în materie de sport nimic în afară rugby și fotbal este contrazis de știrea scrisă de corespondentul Eugen Ursu, care făcea referire la pugiliștii regiunii Iași care “…și-au desemnat campionii”. Mai precis, la Iași se desfășurase faza regională a campionatului republican de juniori și seniori, la care “…au participat boxeri din raioanele Iași, Pașcani și Bîrlad”. Totuși, cronicarul subliniase că “…loturile sportivilor din Pașcani și Bîrlad au venit la întrecere foarte slab pregătite din punct de vedere tehnic”. Trista constatare a lui Ursu și-a găsit acoperire în rezultatele finale: niciun pugilist bârlădean nu reușise să cucerească vreun titlu care i-ar fi dat dreptul la accederea în marea finală de la București. Interesante mi s-au părut primele două categorii la juniori: “minimă” și “hîrtie”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu